Înainte de toate: proiectul de buget a fost depus cu aproape 3 luni întârziere în Parlament: în loc de 15 noiembrie, cum prevede legea – a fost depus pe 8 februarie. CONSECINȚE:
- Ministerele / unitățile administrativ-teritoriale / instituțiile publice au funcționat cu 1/12 din bugetul anului anterior, doar că acum cheltuielile lunare sunt mai mari (ex: salarii, ajutoare sociale);
- Companiile nu și-au putut face programul de activitate pe anul 2019;
- Bugetele instituțiilor publice vor putea fi adoptate abia la sfârșitul lunii martie, iar companiile de stat vor avea bugete la mijlocul anului.
Bugetul este fundamentat pe o creștere economică de 5,5%, care nu poate fi atinsă în opiniile tuturor insituțiilor de specialitate (Comisia Europeană, FMI, agenții de rating). Toți spun că vom avea o creștere de 3,5 – 3,8%.
Să nu uităm că execuția bugetară va fi realizată pe ceea ce se încasează efectiv.
Bugetul este fundamentat pe un curs euro-leu care a fost, deja, depășit.
Statul român, în lunile noiembrie și decembrie, a întârziat rambursarea către companii a aproape 2 miliarde de euro. Acești bani vor trebui rambursați din bugetul anului 2019, iar întârzierea este de natură să creeze dificultăți în funcționarea companiilor.
senator Adrian Ţuţuianu – prim vicepreşedinte PRO România
Leave a Reply