Piețele financiare internaționale au traversat marți, 10 noiembrie, o zi marcată de evoluții contradictorii. Petrolul a continuat să se ieftinească, pe fondul speranțelor privind reducerea tensiunilor dintre Statele Unite și Iran, însă inflația americană a depășit estimările și a provocat scăderi pe Wall Street. În România, Nuclearelectrica a actualizat calendarul repornirii reactoarelor de la Cernavodă, în timp ce Guvernul pregătește bugetul pentru 2027. Pe plan geopolitic, Rusia, Ucraina și Statele Unite au început o nouă rundă de negocieri la Abu Dhabi, fără anunțarea unui acord de pace după prima zi.
Petrolul coboară spre 90 de dolari
Cotațiile internaționale ale petrolului au continuat să scadă marți, pe fondul așteptărilor privind reducerea tensiunilor militare dintre Statele Unite și Iran.
Petrolul Brent a coborât temporar sub 90 de dolari pe baril, pentru prima dată de la sfârșitul lunii august.
Ulterior, cotațiile au recuperat o parte din pierderi, după declarații ale unor oficiali iranieni care au pus sub semnul întrebării existența unor negocieri directe cu Washingtonul.
Potrivit Reuters, petrolul Brent era cotat într-o actualizare a zilei la 91,69 dolari pe baril, în scădere cu aproximativ 1%.
Piața rămâne sensibilă la evoluțiile din Orientul Mijlociu, unde tensiunile militare și restricțiile asupra transporturilor maritime continuă.
Pentru România, scăderea petrolului poate reprezenta o evoluție favorabilă în privința costurilor carburanților.
Totuși, prețurile benzinei și motorinei depind și de fiscalitate, cursul valutar, rafinare și distribuție.
O reducere a cotațiilor internaționale nu garantează ieftinirea imediată la pompă.
Sursă: Reuters — Evoluția petrolului, 10 noiembrie.
Inflația americană schimbă direcția burselor
Datele publicate marți de Departamentul Muncii din Statele Unite au arătat că prețurile de consum au crescut cu 0,4% în octombrie, comparativ cu luna precedentă.
Economiștii anticipaseră o creștere de 0,3%.
Inflația de bază, care exclude alimentele și energia, a avansat tot peste estimări, cu 0,3%.
Costurile locuințelor, alimentele și energia au contribuit la creșterea prețurilor.
Datele au alimentat temerile investitorilor privind menținerea unor dobânzi ridicate în Statele Unite.
După creșterile importante de luni, indicii bursieri americani au trecut marți pe scădere.
Într-o actualizare Reuters din timpul ședinței, Dow Jones pierdea 0,65%, S&P 500 scădea cu 0,85%, iar Nasdaq cu 1,27%.
Aceste valori nu reprezintă rezultatele definitive de închidere.
Pentru economia europeană și pentru România, evoluția dobânzilor americane este importantă deoarece poate influența costurile finanțării, fluxurile de capital și cursurile valutare.
Surse: Reuters — Inflația americană și Reuters — Evoluția Wall Street.
Cernavodă: noul calendar de repornire
În România, Nuclearelectrica a transmis marți noi informații privind funcționarea Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă.
Potrivit raportului comunicat pieței de capital, Unitatea 2 urmează să fie reconectată la Sistemul Energetic Național miercuri, 11 noiembrie.
Atingerea puterii nominale este estimată pentru joi, 12 noiembrie.
În cazul Unității 1, situația este mai complicată.
Reactorul fusese reconectat vineri, 6 noiembrie, însă luni seară a fost din nou deconectat din cauza unei defecțiuni în partea clasică a centralei.
Compania estimează că remedierea problemei va necesita între două și patru zile.
Ulterior vor fi efectuate procedurile specifice de sincronizare și repornire.
Reprezentanții Nuclearelectrica au precizat că toate operațiunile sunt realizate conform procedurilor de siguranță.
Cele două reactoare reprezintă o componentă importantă a sistemului energetic național.
Revenirea lor în exploatare ar putea reduce necesarul de energie din alte surse sau din importuri.
Totuși, calendarul comunicat reprezintă o estimare, nu confirmarea finalizării operațiunilor.
Sursă: Ripostapenet.
Bugetul pentru 2027, în pregătire
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat marți principalele priorități pentru pregătirea bugetului de anul viitor.
Acestea vizează absorbția fondurilor europene, finanțarea prin instrumentul SAFE și continuarea reducerii deficitului bugetar.
România încearcă să mențină investițiile publice în condițiile unor presiuni importante asupra finanțelor statului.
Construcția bugetului va influența cheltuielile administrației centrale și locale, investițiile publice și finanțarea serviciilor.
Pentru județul Dâmbovița, sunt relevante în special alocările pentru infrastructură, educație și proiectele finanțate din fonduri europene.
Deocamdată, prioritățile prezentate de ministru nu reprezintă adoptarea bugetului și nici aprobarea unor măsuri fiscale noi.
Sursă: AGERPRES — Prioritățile Ministerului Finanțelor, 10 noiembrie.
Negocierile pentru Ucraina continuă la Abu Dhabi
Reprezentanții Rusiei, Ucrainei și Statelor Unite au început marți o nouă rundă de negocieri la Abu Dhabi.
Discuțiile au fost descrise drept productive de secretarul de stat american Marco Rubio.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis, de asemenea, o evaluare prudent favorabilă privind desfășurarea dialogului.
Printre subiectele abordate se numără schimburile de prizonieri, garanțiile de securitate și posibilitatea reducerii atacurilor.
Principalele divergențe rămân însă cele privind teritoriile ocupate și condițiile unui eventual acord.
Rusia solicită discutarea unui cadru mai larg de securitate europeană, în timp ce Ucraina și statele europene insistă asupra necesității unor garanții concrete.
Negocierile urmează să continue miercuri.
Nu a fost anunțat un acord de pace sau un armistițiu.
Sursă: Reuters — Negocierile Rusia–Ucraina–SUA.
Războiul energetic continuă
În paralel cu negocierile diplomatice, atacurile asupra infrastructurii energetice continuă.
Reuters a relatat marți că forțele ruse au atacat zece regiuni ale Ucrainei, provocând întreruperi de electricitate și victime.
Autoritățile ucrainene au raportat lovituri asupra unor instalații energetice și substații electrice importante.
Separat, atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești au provocat perturbări semnificative.
Potrivit unor surse din industria petrolieră citate de Reuters, instalațiile afectate reprezintă aproximativ 30% din capacitatea nominală de rafinare a Rusiei.
Această proporție nu trebuie confundată cu reducerea efectivă a producției.
Sursele estimează o scădere a volumului procesat de până la 200.000 de tone pe zi.
Continuarea atacurilor arată că, în pofida negocierilor, conflictul produce în continuare consecințe economice și umanitare importante.
Surse: Reuters — Atacurile asupra infrastructurii ucrainene și Reuters — Situația rafinăriilor rusești.
România își consolidează securitatea la Marea Neagră
Un alt subiect important al zilei privește securitatea maritimă.
Comisia Europeană a anunțat un sprijin financiar de 50 de milioane de euro pentru accelerarea realizării centrului de securitate maritimă gestionat de România și Bulgaria.
Separat, au fost anunțate 10 milioane de euro pentru operațiuni de căutare și salvare.
Finanțarea a fost prezentată în contextul vizitei de luni a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la București, iar Reuters a relatat marți despre inițiativă.
Proiectul urmărește îmbunătățirea schimbului de informații, supravegherea traficului maritim și consolidarea securității navigației.
Marea Neagră este importantă pentru transporturile comerciale, aprovizionarea energetică și securitatea regională.
Realizarea centrului depinde însă de etapele administrative și tehnice care urmează.
Sursă: Reuters — Sprijin european pentru securitatea Mării Negre.
Nicușor Dan: nivelul de trai a scăzut
Președintele Nicușor Dan a susținut marți seară o conferință de presă la Palatul Cotroceni.
Șeful statului a apreciat că România a traversat un an dificil, în care nivelul de trai a scăzut.
El a criticat și perioada de instabilitate politică, afirmând că lunile fără un guvern cu puteri depline au însemnat timp pierdut.
În privința relațiilor externe, președintele a respins ideea că România ar trebui să aleagă între Statele Unite și Uniunea Europeană.
Declarațiile reprezintă poziții politice ale șefului statului.
Efectele concrete asupra economiei și administrației vor depinde de măsurile adoptate ulterior de autorități.
Sursă: AGERPRES — Conferința de presă de la Cotroceni.
Credit foto: Petr Štefek / Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0 CZ. Imagine decupată și redimensionată.
