Principalele probleme ale administrației locale nu țin de numărul mare de comune, ci de lipsa unei reforme eficiente a finanțelor publice. Asociația Comunelor din România (ACoR) și Asociația Stabilitate, Armonie, Tradiții (SAT) au adus la Sibiu un manifest, pe care l-au transmis conducerii țării, în care subliniază că majoritatea unităților administrativ-teritoriale din România, fie că sunt comune, orașe sau municipii, nu reușesc să-și acopere cheltuielile de funcționare din venituri proprii, dar că acest fapt nu este un argument valid pentru desființarea acestora.
Întâlnirea a avut loc cu ocazia alegerii conducerii filiale județene Sibiu a ACoR. Primarul comunei Sadu, Valentin Ivan, a fost reales în funcția de președinte pentru a treia oară, urmând să fie secondat de către primarul din Loamneș, Maria Greavu (prim-vicepreședinte) și de primarii Nicolae Dancu (Păuca), Aurel Țerbea (Merghindeal), Marius Grecu (Șelimbăr) și Vasile Budin (Poplaca) în calitate de vicepreședinți și de Mircea Dragomir (Biertan) în calitate de secretar general.
Reorganizarea administrativ-teritorială „o inepție”
Subiectul principal al discuțiilor a fost reorganizarea administrativ-teritorială, bazat însă nu pe un document oficial, ci pe versiunile care au fost publicate în presă în decursul ultimului timp. Reforma a fost criticată de Emil Drăghici, președintele ACoR, care a declarat în cadrul conferinței de presă de la Sibiu că este făcută „de oameni cocoțați în vârful statului, care vor ă dărâme temelia sa, satul”.
„Poziția noastră este una foarte clară, bazată pe realitate. Când vorbești de reorganizarea administrativ-teritorială, trebuie să vorbești de niște prevederi legale: Carta europeană a autonomiei locale și Legea referendumului. Nu se pot face aceste reorganizări din pix. Când aud la nivel central că factorii înalți, cocoțați în vârful statului, ca să dărâme temelia sa, satul, nu poți să nu iei atitudine și să le spui: până aici, nu mai vorbiți prostii”.
Drăghici spune că variantele de reformă făcute publice până în prezent sunt „adevărate inepții”. „Toți pe care îi auziți (că spun că) primarii nu au venituri proprii la nivelul comunelor: păi, cum să aibă venituri proprii dacă sistemul de finanțare este făcut de maniera în care să nu ai. Niciun județ în România nu are venituri proprii pentru acoperirea cheltuielilor. Iar la nivel național nu avem nicio comună, niciun oraș, ci doar două sau trei municipii, în condițiile în care nu toate cheltuielile sunt luate în calcul pentru a fi asigurate din veniturile proprii. Așadar, când aud acești oameni câte prostii spun, mă cuprinde un sentiment de compasiune”.
El a dat de înțeles, totuși, că nu știe să existe o variantă oficială a reorganizării teritoriale a României „decât inepțiile pe care presa le-a împrăștiat”.
Emi Drăghici răspunde însă că o reformă „este necesară”.
„Manifestul ACoR și al SAT a arătat că avem nevoie de o reorganizare, o regândire a sistemului de finanțare. Dacă vă veți uita cu ochii minții, și nu doar cu ochii unora care habar n-au ce înseamnă o colectivitate locală, veți constata că, de bine de rău, dezvoltarea satului românesc s-a făcut cu contribuția eminamente a primarilor. Sigur, aveți și în județul Sibiu comune nou înființate. Să vă uitați că gradul de dezvoltare a comunelor nou înființate este mai bun decât al comunei vechi sau luate împreună. Repet, nu reorganizarea administrativ-teritorială este cheia, ci regândirea sistemului de finanțare, care trebuie să respecte Cartea europeană a autonomiei locale. Aceasta presupune proceduri de egalizare, în sensul că trebuie să asigurăm resurse financiare dezvoltării uniforme a teritoriului României”, a mai declarat președintele ACoR.
Cu referire la localitățile cu puțini oameni și la aparatul administrativ, Drăghici a punctat că primăriile „sunt unități administrativ-teritoriale, nu administrativ-locative, adică gestionează un teritoriu” și a oferit exemplul Franței și Spaniei.
„Studiați Franța, dacă tot am preluat modelul lor. Acolo sunt șapte comune fără niciun locuitor, dar nu-și permite niciun idiot să gândească la desființarea comunei. Că desființarea comunei înseamnă tăierea identității. Franța, Germania, Spania, Italia – de ce oare? Credeți că și-ar permite cineva în Spania să vină cu o astfel de propunere?, mi-a răspuns o doamnă ministru când am întrebat-o de ce nu fac o reorganizare.
Modelul nostru l-am furat de la francezi și de la englezi, când erau în UE, dar l-am făcut mult peste ce e al lor, pentru că noi am transferat atribuții din public în privat, adică la filiala județeană, pentru public”, a mai spus președintele ACoR.
Acesta a dat ca exemplu domenii în care nu e nevoie de personal mult pentru a fi gestionat eficient. „Aveați nevoie la Sibiu de 94 de auditori interni, dar n-aveți decât 9, care realizează auditul pentru 47 de comune. Avem 10% cheltuieli reduse, dar acești auditori mergând pe la mai multe comune automat se și perfecționează, nu se plafonează la nivelul unei comune. Am vorbit și depsre alte domenii: executarea silită, urbanismul, nu e nevoie să rămână la fiecare comună, e nevoie să facă acest lucru în comun”, sugerând conceptul de „exercitare a atribuțiilor prin cooperare”, când serviciile publice de acest fel de la mai multe primării sunt gestionate centralizat, la nivel județean.
Manifestul primarilor: Spațiul rural românesc nu trebuie privit doar ca o problemă
În cadrul evenimentului de astăzi, primarii comunelor din Sibiu au discutat și manifestul lansat la începutul anului trecut prin care ACoR și SAT își exprimă opoziția față de ideea comasării sau desființării unui număr mare de comune. Documentul este structurat în trei secțiuni majore: contextul și argumentele împotriva reformei administrativ-teritoriale, impactul istoric și cultural al unei astfel de măsuri și apelul final adresat autorităților centrale.
„Dacă urmăm raționamentul strâmb al veniturilor proprii mai mari decât cheltuielile de funcționare pentru păstrarea unei unități administrativ-teritoriale, rezultă că ar trebui să comasăm sau să desființăm nu doar imensa majoritate a comunelor, ci și toate județele, precum și imensa majoritate a municipiilor și a orașelor (…) Este un raționament aberant (…) Administrația prezidențială, ministerele, agențiile guvernamentale și unele entități publice de la nivel central nu au niciun fel de venituri proprii, dar aceasta nu înseamnă că se pune în discuție închiderea sau comasarea acestora”, se arată în document.
Manifestul demontează și ideea că administrația publică locală este supradimensionată. Conform datelor prezentate, comunele reprezintă doar 26,7% din totalul posturilor din administrația publică locală, în timp ce în mediul rural locuiește 47% din populația țării. Totodată, cheltuielile de funcționare ale comunelor reprezintă doar 1,2% din PIB, de aproape trei ori mai puțin decât în cazul orașelor și municipiilor.
Autorii manifestului cred că orice reformă administrativ-teritorială trebuie să țină cont de istoria și cultura țării, nu doar de calcule financiare. Se fac referiri la reforme eșuate din trecut, cum ar fi cele impuse în perioada ocupației germane din Primul Război Mondial, sub regimul Carol al II-lea sau în timpul regimului comunist, când România a fost împărțită în raioane după model sovietic.
„Un popor care nu își cunoaște trecutul e condamnat să-l repete”, este citat istoricul Nicolae Iorga în manifest.
Un alt argument adus de semnatarii documentului este riscul de a pierde identitatea culturală a satului românesc. Comunele nu sunt doar entități administrative, ci și păstrătoare ale tradițiilor, ale valorilor naționale și ale identității minorităților etnice care au trăit de-a lungul secolelor în România. „Prin desființarea sau comasarea abuzivă și nefundamentată a numeroase comune, statul român ar lăsa impresia că își abandonează o parte importantă din cetățenii săi și-i lasă în voia sorții”, avertizează autorii manifestului.
În final, ACoR și SAT solicită un dialog real cu autoritățile centrale și propun la rândul lor mai multe soluții:
– Reducerea numărului de consilieri locali și județeni, cu peste 13.000 de persoane;
– Renunțarea la funcția de viceprimar pentru comunele mici, cu până la 1.000 – 1.500 de locuitori sau care fac parte din consorții administrative.
– Extinderea cooperării între comune pentru eficientizarea serviciilor publice;
– Eliminarea privilegiilor speciale, inclusiv a pensionărilor anticipate la vârste sub 60 de ani etc.
„Spațiul rural românesc nu trebuie privit doar ca o problemă, ci mai ales ca resursă sau oportunitate de dezvoltare, parte integrantă a proiectului național numit România”, se mai arată în document.
Manifestul poate fi citit aici, acesta fiind transmis Parlamentului, Președinției, Guvernului, ambasadelor și organismelor europene, ca un apel la protejarea comunităților locale și la găsirea unor soluții reale pentru dezvoltarea rurală a României.
Fotografii: Silvana Armat / Turnul Sfatului
Leave a Reply