
Salariile nu sunt mici, taxele pe ele sunt mari. La 42% taxarea muncii, România se află peste media europeană de 38%. Practic, 12 zile jumătate dintr-o lună (sau cinci luni dintr-un an) sunt muncite de către orice angajat exclusiv pentru acest stat ineficient.
Plătim pentru sănătate, cu toate că mulţi români nu ajung niciodată să dea ochii cu un spital de stat, optând pentru varianta mai sigură de a merge la privat. Plătim pentru drumuri, cu toate că niciodată nu sunt finalizate şi mereu intră în reparaţii. Dar cel mai mult plătim (1/3 din PIB) armatele de funcţionari publici şi consilieri numiţi politic în administraţia centrală şi locală.
Ne-am obişnuit cu această realitate şi ni se pare ceva normal. Ne-am obişnuit să fim sclavi pentru stat. Dar nu e nimic normal în a-ţi fi luate roadele muncii, mai ales de către guvernanţi care au tendinţa de a le pierde în găuri negre de corupţie.
Vrem o Românie în care oamenii îşi păstrează aproape integral banii munciţi de ei. Atenţie, asta nu trebuie să însemne “mai puţine spitale, mai puţine drumuri, şamd” cum spun detractorii. Poate însemna, pur şi simplu, mai puţini funcţionari ineficienţi, mai puţine instituţii fantomă, mai puţine salarii de bugetari de lux – toate plătite momentan din roadele muncii noastre.
sursa – Alternativa Dreaptă
Facebook Comments Box
Leave a Reply