Claudiu Dumitrache, președintele Premiilor Radar de Media – un promotor al culturii și valorilor naționale la 24 de ani


Muzician, scriitor și jurnalist în vârstă de 24 de ani, Claudiu Dumitrache a devenit un nume cunoscut în spațiul cultural românesc și internațional din ultimii ani, remarcându-se prin stilurile muzicale abordate și prin scrierile cu caracter filozofic, motivațional și spiritual.  

În 2016, Claudiu Dumitrache a lansat, printre altele, melodia „Lumea Mea”, o compoziție proprie pe versurile mamei sale, pentru care a primit mai multe premii, dar și premiul special Music Awards Tv la Battle of The Voices. Mai multe dintre interpretările sale au fost preluate de MTV Italia, iar pentru melodia „Semnele Timpului”, o adaptare în limba română pentru „Sign of the Times”, a lui Harry Styles, Claudiu a fost laureat al Galei Mihai Vanica de la Radio România Internațional, în anul 2021, alături de Paula Seling și Ozana Barabancea.

În 2020 se impunea în lumea literaturii prin stabilirea recordului național de cel mai tânăr autor de autobiografie – record omologat de Asociația Cartea Recordurilor.

Cărțile și articolele sale sunt, pentru tinerii și adolescenții în căutarea sensului vieții, o poartă de cunoaștere spre valorile autentice care stau la baza unei vieți trăite frumos și onest.

Cercetătoarea Galina Martea, de la Academia Româno-Americană de Științe și Arte, remarca aceea că „cele scrise de Claudiu Dumitrache sunt lucrări prețioase, opere inedite care, cu certitudine, vor rămâne înscrise pentru totdeauna în tezaurul cultural românesc”.

Susținător a peste două mii de spectacole în țară și peste hotare, călător în peste 20 de state din Europa, Asia și S.U.A., Claudiu a atras aprecierile unora dintre cele mai importante nume naționale, dar și internaționale, din domeniile muzicii, filmului și literaturii. Celebrități și somități culturale precum acad. Ioan-Aurel Pop, Nicolae Dabija, Dida Drăgan, Mirabela Dauer, Jonathan Jackson, Andrei Zincă, Christian W. Schenk, arhiepiscopul Calinic Argeșeanul, Liviu Antonesei, Eb Davis și Michael James Down i-au apreciat munca creatoare și l-au văzut pe tânărul artist ca pe „un pariu grozav” (Michael Airington), un talent rarisim (Dida Drăgan) și „un purtător și făuritor de cultură cum rar se mai găsesc astăzi în Țară Românească” (acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române). De asemenea, regizorul Andrei Zincă scria într-un dicționar enciclopedic că, „prin Claudiu Dumitrache, noile generaţii ne asigură pe noi, adulţii, că arta ramâne pe mâini deosebit de bune!”.

Unul dintre premiile care exprimă talentul său scriitorices și jurnalistic este premiul de excelență care i s-a conferit în anul 2022 de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, devenind cel mai tânăr laureat din istoria presei românești.

Alte recunoașteri care stau la baza cărții sale de vizită artistică sunt și titlul de Cetățean de Onoare în Costeștii din Vale, satul în care a crescut, și Premiul pentru tehnică și expresivitate vocală de excepție oferit de dirijorul Voicu Enăchescu.

Unii autori l-au asemănat pe Claudiu Dumitrache cu Mihai Eminescu pentru poeziile și scrierile sale moralizatoare, iar acestea au fost incluse în dicționare enclopedice și antologii, până la a deveni teme de studiu pentru studenții unor facultăți de la Universitatea din București și Universitatea Hyperion.

Christian W. Schenk scria că Dumitrache este mesajul poetului național al românilor în vălmășagul realităților contemporane, având „lirism, modernitate și expresivitate autentică în densitatea și culorile verbului”.

Versurile sale, nota Ștefan-Lucian Mureșanu, decanul Facultății de Limba și Literatura Română din cadrul Universității Hyperion, „te surprind atât prin naturalețe, cât și prin filosofia specifică poeziei simboliste tratată într-un neomodernism violet”. Tot acesta din urmă scria că în stilul poetului se regăsește „o supraconductibilitate poetică, o cromatică menită să producă un maxim de extaz și să masivizeze cele mai mărunte sentimente, până la apocaliptic”.

Considerat un neosimbolist, Claudiu prezintă în creațiile sale valori românești, aducând aminte de „personalități vii”, ca Regina Maria, Carmen Sylva, Mihai Eminescu și Bogdan Petriceicu Hașdeu. Pentru acestea, tânărul poet a primit premiul revistei Litere pentru poezie, premiul special al juriului pentru poezie în cadrul Festivalului Internațional Nicolae Dabija – Tăcerea răstignită și a fost declarat printre personalitățile notorii ale culturii de ziarul Literatura și Arta în Republica Moldova, alături de acad. Ioan-Aurel Pop, acad. Eugen Simion, Mihai Cimpoi, Dan Puric și Eugen Doga.

A fondat publicații precum Regal Literar și Sapio, dar și mai multe redacții ale revistei Timpul. A fost numit Ambasador al Culturii la Euro Education Federation și Ambasador Internațional al Păcii la World Literary Forum for Peace and Human Rights din India. De asemenea, în semn de apreciere, Asociația Cultural-Ortodoxă Poduri de Dor din Republica Moldova l-a numit membru de onoare, dar și Uniunea Jurnaliștilor Independenți din România i-a oferit același titlu.

Om de artă care leagă artele între ele”, după cum spunea cercetătoarea Lidia Grosu, Claudiu Dumitrache este, în completarea Galinei Martea „omul națiunii române și scriitorul care bucură cititorul cu lucrări de valoare, lucrări ce sunt bunuri culturale în patrimoniul național al literaturii române”.

Tot despre tânărul artist, scriitoarea Veronica Balaj spunea că este un maratonist în cultură, aducând un omagiu limbii materne. Veronica mai adaugă aceea că „deviza lui  are mai multe expresivități: Îndrăznește! Uimește! Visează! Dăruiește! înfruntă! Câștigă!”.

În același ton, scriitoarea Vilia Banța scria că „în vremea tinereții, Claudiu Dumirache se “risipește” în multe. Este un poem muzical cu aripile desfăcute larg înspre înalt. Mă bucur că există. Un lucru e clar: cât mai avem tineri ca el, nimic nu e pierdut pentru națiunea română”.

Despre talentul său muzical, aducem viziunea unor celebrități internaționale și, astfel, Kaven Girouard, chitaristul lui Celine Dion, consideră că Mihai-Claudiu Dumitrache „face lucruri grozave și are o voce frumoasă”, iar Eb Davis scria în biografia lui Claudiu că este „o voce lină, puternică, foarte emoțională, și o adevărată prezență scenică”. Soprana Diana Pap, de asemenea, dar de pe tărâmul românesc, mărturisea că Dumitrache „are firul din barba lui Dumnezeu, acel ceva care te face să simţi lumina ce izvorăște neîncetat din inima lui, lumină în care ne scăldăm toţi cei ce ajungem în contact cu el”. Cântăreața Michaela Rose, din grupul muzical Arabesque, rămânea surprinsă, acum câțiva ani, întâlnind în România „această voce foarte sensibilă, romantică și spirituală”.

Omul politic Traian Igaș credea că tânărul artist trebuie să între „în roluri principale, vibrând pe alt nivel și având „inspirație, talent și înțelepciune”, iar arhiepiscopul Calinic al Argeșului și Muscelului remarca „isprăvile inedite și personalitatea uluitoare” ale lui Claudiu Dumitrache, fiind de părere că are „harismă cu carul”. Nicolae Furdui Iancu, de asemenea, aprecia că artistul are „o bogată cultură care îl ajută să-și pună în valoare și talentul”, iar Dragoș Popa scria că „ingeniozitatea lui Claudiu depășește cu mult barierele normalului”.

Având în vedere personalitatea lui Claudiu Dumitrache, Pușa Roth transmitea în urmă cu câțiva ani aceea că, „cu așa tineri, putem pleca liniștiți!”, iar regretatul om de cultură basarabean Nicolae Dabija scria, cu o luna înainte să se stingă, că Dumitrache „scrie o poezie originală, izvorâtă din bucuria de a cânta, de a crea, de a fi”. Ritmurile lumii în care trăiește, mai spunea Dabija, „coincid cu bătăile inimii sale. Dragostea cu care se apropie de cuvânt, îl însuflețește pe acesta și-l singularizează. Acestea sunt câteva dintre semnele harului”.

Despre Claudiu Dumitrache s-ar putea înșira multe pagini din care s-ar mai spune, după cum nota scriitoarea Dana Staicu-Pănoi, că artistul „a fost o revelație și rămâne”, dar și că este „o personalitate unică în peisajul românesc”, după cum observa regizorul Andrei Zincă, fiul marelui scriitor Haralamb Zincă.

Condiția artistului în România este, în general, una de compromis”, mai scria Dana Staicu-Pănoiu în prefața volumului „Boemia unui Mort” al lui Claudiu Dumitrache.

Știm cu toții că ARTA, FRUMOSUL, sunt niște concepte ai căror slujitori nu-și primesc de cele mai multe ori recunoașterile pe care le merită, iar aceștia aleg să plece în afara granițelor țării. Există însă și artiști de valoare care se formează aici și care rămân aici, încercând să construiască atât pentru ei cât și pentru ceilalți – un viitor: luminos, plin de speranță”. Deși foarte talentat acest copil, încheia scriitoarea Dana Staicu-Pănoiu, „era și este, a rămas, de o modestie simplă, cuceritoare”.

De câțiva ani este membru afiliat CPFCFC din cadrul Societății Academice de Cercetare a Religiilor și Ideologiilor de pe lângă Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, susținând conferințe despre originea artei și sensul ei pentru elevii din școlile și liceele din Dâmbovița, Argeș și București.

Titlurile publicate de Claudiu până astăzi sunt apreciate de critica de specialitate și de oameni importanți ai culturii, iar printre cele mai remarcante publicații se numără „Boemia unui mort” (2018), „Biografia 20” (2020), „Slujitorii lui Apollo” (2021) și „Albert Einstein și dorul firesc de Ortodoxie” (2023), în cea din urmă prezentându-se firul roșu al revelațiilor lui Einstein și tratându-se temele religiilor. Tot aici sunt aduse în atenție și comentate mărturiile unor savanți ca George Manu, Isaac Newton, Louis Pasteur, Blaise Pascal, Carl Jung și Charles Townes.

Claudiu Dumitrache a fost membru sau președintele multor jurii de muzică și literatură, alături de nume precum Felicia Filip, Florin Apostol, Andrei Drăgulinescu, Aureliu Goci și George Coandă, și a organizat și fondat proiecte de impact național în promovarea culturii și literaturii tinere, dar și concerte de muzică cu răsunet, atât pentru promovarea tinerilor artiști la început de drum, cât și pentru cazuri caritabile.

Premiile Radar de Media

Simbol pentru viitorul creației intelectuale” și „un intelectual care poate coagula suflete”, așa cum îl mai consideră acad. Ioan-Aurel Pop, Claudiu Dumitrache a preluat din anul 2022, în portofoliul celor mai de succes proiecte culturale ale sale, proiectul Premiilor Radar de Media  – o ceremonie de premiere importantă pentru mass-media din România, ajunsă anul acesta la a XII-a ediție, pe care artistul a transformat-o într-o adevărată gală de recunoaștere a celor mai remarcabile personalități și a celor mai valoroase proiecte desfășurate în România. Așa cum Claudiu decalara despre noul concept al Premiilor Radar de Media, acesta este „un răspuns la necesitatea recunoașterii valorilor autentice în spațiul public.  

Claudiu mai adaugă aceea că s-a format „Comisia de Atestare a Calității, Performanței și Excelenței, care are menirea de a stabili premiile speciale denumite Myosotis, acordate pentru calitate, performanță și excelență în jurnalism, televiziune, cultură, sănătate, sport, știință, HoReCa și afaceri. Premiile Myosotis se acordă în cadrul Premiilor Radar de Media ca apreciere a sistemelor valorice într-un cadru organizat, în mod independent de orice autoritate, de orice curent de piață și consum, uniune de creație sau structură politică”.

Evenimentul monden și cultural, considerat unul dintre cele mai prestigioase și așteptate din România, s-a desăvârșit în sensul cultural, așa cum spune Claudiu, anul acesta. Dacă în anul 2022 pe scenă au ridicat trofeele personalități ca Eugen Doga, Marius Bodochi și Dan Negru, anul acesta – atât în cadrul galei de vară, care a avut loc în luna iunie, cât și în cadrul celei de toamnă, din 7 noiembrie  – au fost premiate nume precum Felicia Filip, Vlad Ciurea, Constantin Dulcan, Vasile Bănescu, părintele Constantin Necula, părintele Vasile Ioana, Flavius Teodosiu, Daniel Jinga, Dan Negru, Carmen Tănase, Marius Manole, Iuliana Marciuc, Teodora Marin, Marius Bodochi, Adrian Artene, Teo Trandafir și Dominique Simionescu.

În cadrul galei din 7 noiembrie, Claudiu a deschis evenimentul recitând o poezie proprie, intitulată „Chemare”,  și cântând „What a Wonderful World” – un moment inedit pe care publicul l-a primit cu aplauze.

Ceremonia a fost prezentată de Claudiu și Simona Țăranu, o prezentatoare ce este stră-stră-stră nepoata lui Ion Creangă, pe care Claudiu o apreciază, așa cum spunea într-un interviu, pentru că este o femeie „responsabilă, rațională și serioasă”.

Noul concept al Premiilor Radar de Media și al premiilor sepciale denumite Myosotis, în care se pune accentul pe conținutul valoric, așa cum se arată și în comunicatul emis de Myosotis Media Group, rezultă un eveniment de consacrare a laureaților, de recunoașterea a muncii, efortului și talentului, contribuind la revitalizarea viziunilor culturale, antreprenoriale și științifice românești.

Comisia de Atestare a Calității, Performanței și Excelenței a Premiilor Radar de Media este prezidată de Claudiu Dumitrache și are în componență specialiști din domeniile muzicii, literaturii, teatrului, afacerilor, sănătății și jurnalismului, pentru a aduce meritocrația în fața publicului și industriei mass-media, industrie care se arată tot mai superficială, de multe ori falsă și invadată de non-valori.

Noul concept al Galei Premiilor Radar de Media va putea fi urmărit integral de public pe 24 noiembrie 2023, de la 22:45, pe postul tv Cinemaraton, într-o producție semnată Ada Vertan.

Proiectul este susținut de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Societatea Română de Radiodifuziune, Agenția Națională de presă Agerpres, Agenția de Știri Basilica a Patriarhiei Române, revista Actualitatea Muzicală a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, Cinemaraton, Columna Tv, ziarul Gândul și ziarul Ultima Oră.

Evenimentul este organizat de Myosotis Media Group by Claudiu Dumitrache, sub egida Radar de Media by Dorin Huntai, în parteneriat cu GMR Media by Raluca Mihaela Găină și Hashtag Production by Florența Marin.

Facebook Comments Box

Be the first to comment

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

UA-109162589-1