Pr. Dr. Ionuț Ghibanu, Vicar Eparhial Arhiepiscopia Târgoviștei! Sub semnul biruinței!

Într-o lume aflată în declin, a știut să pună pumnul în furtună și să împrăștie norii negrii!

Hotărât, curajos și înțelept a ales acea parte nepieritoare a lumii și partea cea bună a istoriei. De fapt, el a creat istorie bună și frumoasă , în pofida a tot ceea ce ar spune detractorii săi.

Atunci când părea că nimic și nimeni nu-i mai poate da un sens vieții, l-a găsit! Deși era cel mai important om al lumii sale, a cunoscut că devii cu adevărat important numai când Îl afli pe Dumnezeu! Este Singurul ce te face protagonistul propriei istorii. Pentru că bântuia pe străduțele lăturalnice ale lumii, până când răspunzând căutărilor sale, pe cer i s-a arătat semnul biruinței – acel semn prin care a învins totul – Crucea pururi biruitoare.

Sf. Împărat Constantin cel Mare vorbește prin viața și alegerile sale, prin credința și biruința sa că singura mare bogăție a lumii este credința, că unicul sens al vieții este Dumnezeu și că tot ceea ce poți face bun pentru semenii tăi este să le sprijini credința.

A înțeles acest lucru și a învins întunericul lumii. A cunoscut puterea Crucii și a pus flamura ei biruitoare ca semnul unicei victorii decisive. Este cel care, după secole de persecuții, a oferit libertate de credință creștinilor și a sprijinit din toate puterile sale Biserica – Trupul Tainic al Domnului. A venit spre Răsărit, locul de unde răsare lumina, cunoscând că fără Dumnezeu întunericul stăpânește. A întemeiat o nouă capitală pentru imperiul său, de la Roma apusului la Constantinopolul Răsăritului, știind că nimic nu poate începe bine fără o aprigă înnoire. Este protector al Europei creștine, a aceleia în care lumina Răsăritului se întâlnește cu cea a Apusului întru gloria Crucii. Este cel ce ne inspiră și astăzi să fim mândri de credința noastră, căci da, suntem următorii Singurului care învins moartea și răul și prin biruința Lui, învingem mereu orice încercare de ridicare a iluziilor nimicului. Cu hotărârea lui în suflete, pășim astăzi pe acel drum deschis de el, spre a spulbera învolburările istoriei și a risipi tot răul, întunericul și stăpânia morții!

Un Împărat creștin, crescut și îndrumat de o mamă exemplară, Sf. Elena, cea care mărturisește până astăzi că din iubirea jertfelnică și arzătoare, bogată și pururi biruitoare a unei mame, se naște o civilizație. Privind la Sf. Împărat Constantin cel Mare și la Sfânta sa mamă Elena avem certitudinea că lumea noastră nu-și poate pierde speranța, că răul și întunericul nu pot stăpâni, iar nimicnicia morții este spulberată de credința în Înviere și de biruința Crucii.

Orice încercări ar putea veni, oricât întuneric s-ar revărsa, orice păgânătate ar avea iluzia biruinței, nu ne temem de nimic, fiindcă toate le putem face prin credința în Hristos Cel răstignit și înviat, Dumnezeu adevărat și Biruitorul lumii!

Civilizația lui Constantin, acea glorioasă forță a civilizației Bizanțului dospită și crescută de la el încolo a rodit și la noi, în spațiul carpato-danubiano-pontic, aici unde semințele Învierii au făcut istorie și unde profunzimea spiritualității românești și creștine pătrunde veacurile și învinge potrivniciile. A nu vedea aceasta este o groaznică orbire. Și, știm bine că unica mare orbire este să nu-L vezi pe Dumnezeu manifestâdu-se, să nu-I vezi permanenta lucrare în lume și să nu crezi. Să nu ne temem, căci din fiecare inimă ce bate pentru Hristos se ridică câte un nou Constantin și încă o Elenă ci temeluiesc civilizația iubirii!

La mulți ani tuturor celor ce purtați aceste nobile și frumoase nume creștine, Constantin și Elena!