Adrian Ardeleanu, Secretar General Alternativa Dreaptă! Legile Educației: mai multă birocrație și ideologie, mai puțină îmbunătățire a calității

Din păcate, legile educației prezentate de ministrul Ligia Deca nu aduc îmbunătățiri semnificative sistemului de învățământ din România. Propunerile sale par să se axeze mai mult pe aspecte administrative decât pe îmbunătățirea calității educației. A vorbit despre creșterea salariilor profesorilor, despre înființarea de comisii și structuri administrative care pot duce la o creștere a birocrației și la pierdere de timp și resurse, schimbarea structurii și conținutului programei școlare, reforma examenelor de admitere …

În schimb, NU a vorbit despre:

– Curriculumul unic pe țară care poate fi considerat o problemă majoră în ceea ce privește calitatea educației oferite elevilor și poate duce la o lipsă de pregătire a lor pentru a se adapta cerințelor societății, ale pieței (nu doar a muncii) sau pentru a-și găsi un loc de muncă într-un mediu din ce în ce mai competitiv.

Curriculumurile ar trebui să reflecte nevoile societății în schimbare și să pregătească elevii pentru a face față provocărilor viitoare. Sistemul de învățământ nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe un curriculum unic național, ci ar trebui să aibă mai multă flexibilitate și să ofere posibilitatea de adaptare la nevoile și cerințele diferitelor comunități locale și indivizi. Fiecare elev are propriile interese și capacități, elevii sunt diferiți și au nevoi diferite de învățare.

– Folosirea elevilor pe post de “carne de tun” pentru a îndeplini normele didactice ale profesorilor este inacceptabilă și duce inevitabil la o presiune excesivă asupra elevilor. Abordarea actuală își propune să îndeplinească obiectivele profesorilor, fără să ia în considerare nevoile și capacitatea fiecărui elev în parte. Este important ca educația să fie centrată pe elevi și să îi ajute să învețe într-un mod care să se potrivească nevoilor și abilităților lor individuale.

– Descurajarea învățământului privat precum și a homeschooling-ului în România poate avea efecte negative asupra calității educației și a opțiunilor disponibile pentru elevi și părinți. În loc să încurajeze concurența și îmbunătățirea calității învățământului, actuala abordare poate duce la o monopolizare a sistemului public și la o scădere a investițiilor în educație în general.

– Necesitatea unei abordări mai practice a educației, care să le ofere elevilor abilitățile și competențele necesare pentru a se adapta la lumea reală și pentru a-și găsi un loc de muncă într-o economie din ce în ce mai competitivă. Cu toate acestea, în loc să ofere o astfel de educație, sistemul de învățământ se concentrează în continuare pe memorarea faptelor și a datelor, în detrimentul dezvoltării gândirii critice și creativității.

– Sistemul de educație din România este afectat de corupție și de politizare. Multe posturi de conducere din sistemul educațional sunt ocupate de persoane care au fost numite în funcție datorită conexiunilor politice și nu a competenței profesionale. Acest lucru afectează calitatea procesului de învățământ și afectează încrederea în sistemul de educație.

– Tendința de a acorda o atenție prea mare unor aspecte ideologice care pot afecta grav starea emoțională și afectivă a elevilor minori și pot denatura percepția obiectivă, naturală și morală a realității.

În concluzie, legile educației prezentate de ministrul Ligia Deca par să se axeze mai mult pe aspectele administrative și ideologice decât pe îmbunătățirea calității educației în sine. Este necesară o abordare mai coerentă și mai concentrată pe aspectele educaționale pentru a asigura o mai bună pregătire a elevilor pentru viitor. Reformele propuse sunt doar un simulacru, o iluzie a schimbării, care nu au o influență semnificativă asupra calității educației. O reformă semnificativă și autentică ar pune în centrul atenției interesul elevului, cu întâietate față de interesul profesorului, fără a-l neglija, totuși, pe acesta din urmă.

În niciun caz legile educației nu trebuie să răspundă la nevoile sistemului, așa cum a declarat ministrul, ci la nevoile elevului.”