June 4, 2020
News Ticker

Scandal la Teatrul Municipal Tony Bulandra Târgoviște! Regizorul Radu Marin Ilicea, dezvăluiri incredibile!

Vremea “holerei” ne-a condamnat pe toti, la carcera severa. Televiziunile ne spun ce sa facem si cum sa ne spalam pe maini, dupa care transmit la nesfarsit, necrologul lumii. Economia productiva a facut infarct, aparatul de stat obez si ineficient, este imaginea neretusata a neputintei. Politicienii ne prezinta starea de fapt cu cinismul bucatarului care, intreaba gaina inainte de a o sacrifica, cum ar dori sa o gateasca: in sos de vin, sau a la grec. Stim deci ce se intampla, mai ramane ca fiecare dintre noi sa contribuie cu ceva la deslusirea sintagmei “de ce se intampla”. Povestea mea de la Teatrul Municipal Tony Bulandra din Targoviste, cu voia dumneavoastra, se poate inscrie in acest demers. Nu pentru ca este “a mea”, ci pentru ca arata simptomele patologiei unui sistem institutional infestat de coruptie, nepotism si incompetenta.

Doamnelor si Domnilor,

Numele meu este Radu Marin Ilicea, sant fiul lui Mihai si Olga, nascut la 16 08 1958 in orasul Comanesti jud. Bacau,  domiciliez in Mun. Targoviste, strada Radu Varzaru Armasu nr 6. Am activat ca regizor de scena la Teatrul Municipal Tony Bulandra din Targoviste pana la data de 31.10.2019 si doresc sa va supun atentiei urmatoarele: Am inceput colaborarea cu Teatrul Tony Bulandra din Targoviste, in anul 2013, dupa mai bine de 20 de ani petrecuti in Canada, cu productia Traxi Pump, regia Anca Colteanu. Am lucrat aici cu intreruperi (plecari si reveniri, cauzate mereu de paradigma dublului standard – specialitatea casei la TTB ), atat pe contract de colaborare cat si ca angajat, pana in noiembrie 2019 cand am fost fortat sa demisionez de catre conducerea teatrului ( Mihai Constantin manager, Teodora Macarie director economic ), in circumstantele pe care le voi arata mai departe.. In acesta perioada, am semnat regia de scena la 31 de productii ale Teatrului Tony Bulandra la care adaugam 5 editii ale Festivalului National Crizantema de Aur,  6 editii ale Festivalului Babel ( organizat de TTB ) si multe alte evenimente extra teatrale desfasurate sub egida Consiliului Local si Consiliului Judetean   (Zilele Cetatii, Festivalul Dracula). Am lucrat cu regizori de teatru din Romania – Alexander Hausvater, Mihai Maniutiu, Istvan Szabo, Horatiu Mihaiu, Sorin Militaru, Cristian Nedea – si cu toti regizorii straini care au montat la Tony Bulandra – Di Trevis, Scott Johnson, Michele Casarin, Dumitru Acris, Andreas Merz, Joao Mota, Jeung Woo Son, Suren Shahverdian, Kemal Bashar. Toti acestia, si multi altii, pot evalua la cerere, calitatea profesionala si dedicatia cu care am prestat in postura de regizor de scena. Numarul productiilor realizate per unitate de timp si calitatea lor, reprezinta o referinta de asemenea. In ciuda a tot ce am enumerat pana acum si a calificativelor obtinute, trebuie sa va spun ca toate acestea nu au avut absolut nici o relevanta in fata relei credinte si arbitrariului cu care am fost tratat in toti acesti ani de catre conducerea institutiei. Nerecunoastere, umilire in public, salarizare intotdeauna la minimul pe economie – in afara de cantitatea si calitatea muncii depuse, se pare ca nu ma incadram niciodata in criteriile dumnealor ! Acesta a fost   modul in care au raspuns mereu muncii mele acolo, pentru a justifica probabil favoritismul grobian practicat in special in beneficiul d-lui Mircea Macarie, evident sotul d-nei Macarie, precum si a altor afini din aceiasi coterie. Totul  pe bani publici, fireste, teatrul fiind finantat de Consiliul Local Targoviste. Nesansa mea a fost ca, activitatea si prezenta mea acolo intrau intr-un conflict evident cu ambitia compulsiva a d-nei Macarie de promovare peste merite a sotului, dnul Mircea Macarie, a carui mediocritate si inadecvare erau si ele in totala asimetrie cu nivelul ambitiilor dumneaei. Prin urmare, Mircea Macarie devine regizor de scena M2 ( studii medii ) exact ca si mine, recomandat insa nu de vreo performanta in construirea spectacolelor, ci de calitatea de sot ! Din nefericire insa, in afara de Mc Ranin ( pseudonimul d-lui Mihai Constantin ), regizorii chemati sa monteze la Tony Bulandra nu doreau sa lucreze cu Mircea Macarie si asta a dus la o excesiva incarcatura a activitatii mele. Cineva trebuie sa plateasca nemunca si nepriceperea altora. Pretul stresului si epuizarii fizice l-am platit tot eu, cu o operatie de urgenta la Spitalul SRI din Bucuresti unde am ajuns aproape mort in dec 2017. Revin la teatru dupa o recuperare extrem de grea si  Mc Ranin, din proprie initiativa, fara sa-i cer favorul acesta, imi promite sibilinic ca-mi va schimba postul din M2 in S2( studii superioare),  poate spre o minima recunoastere a eforturilor mele, mereu compensatoare ale nemuncii “privilegiatilor”. In loc de reverenta, ma refugiez trei saptamani intr-o camaruta a teatrului unde traduc din germana dramatizarea “Casanova la castelul Dux” de Gassauer, pe care Ranin mi-o solicitase in multe randuri. Renunt la orice drepturi si i-o fac cadou, cu dedicatie ! Toate bune si frumoase!  Lucrurile iau o intorsatura stranie insa prin iunie 2019. Montam “Laterna Magica” cu Teatrul National din Praga in cadrul Festivalului Babel, cand aflu cu stupoare ca examenul de promovare la categoria S2 tocmai a avut loc, avand drept unic candidat pe d-nul Mircea Macarie !!! Procedura opaca, examen cu un singur candidat ! Recunosc, am facut scandal monstru – nu am pretins niciodata ca as fi “usa de biserica”!  Neoficial, mi s-a comunicat ca “a fost dorinta d-nei Macarie, punct”. I-am reprosat aceasta personal si lui Mc Ranin care, prin interpusi, mi-a comunicat ca el trebuie sa faca compromisuri pentru binele teatrului, pe care evident, eu nu le pot intelege ! I-am replicat si eu, la fel de sibilinic, ca voi continua sa protestez energic impotriva acestei inechitati. Razboiul a continuat, contabila, prin rubedeniile sale de la scena a inceput chiar sa-mi saboteze spectacolele de care raspundeam. Am consemnat toate acestea atat in rapoartele de spectacol cat si prin referate adresate conducerii si consiliului artistic al teatrului. Fara rezultat fireste ! Membri ai Consiliului de administratie si Consiliului Artistic al TTB mi-au spus ca d-na Macarie, prin tot felul de chichite si tertipuri a blocat in permanenta promovarea mea, in beneficiul exclusiv al sotului ( gasisera se pare o prevedere interpretabila in legislatie conform careia, nu poti promova la” S” decat in situatia in care ai facut studii universitare in timpul exercitarii activitatii la clasa de incadrare M ! ) Straniu, dar tocmai d-l Macarie urma sa beneficieze de oportunitatea acestei prevederi. Timpul suficient avut la dispozitie ( la scena lucram numai eu aproape, spectacol dupa spectacol) le-a permis probabil sa planifice in detaliu aceasta neverosimila ascensiune, mai ales ca ratasera la mustata o alta promovare ( Sef serviciu administrativ ) contestata la acea data de un contracandidat, aparut pe nepusa masa ( D-l Dragan ) !  Ma resemnasem aproape. Traind sub zodia lui Caragiale, mi-am spus si eu…”fatalitate, Monser” ! Lucrurile nu se opresc insa la Nenea Iancu. Intrarea in absurdul ionescian, se face in septembrie 2019. Intr-o luna in care multi angajati se afla inca in concediul interstagional, are loc un nou concurs la Tony Bulandra, tot cu un candidat unic, evident Mircea Macarie, pentru ocuparea unui nou post creat la insistentele sotiei , acela de sef serviciu scena , pozitia beneficiind de o substantiala retributie. In decurs de numai un an aproape, d-nul Macarie reuseste asadar, uluitoarea performanta sa treaca de la M2 la S2, apoi de la S2 la Sef serviciu scena . Este unic cred in istoria teatrului ! Insusi Peter Brook ar crapa de invidie! Absolut toti angajatii institutiei, permanenti sau pe durata determinata cunosc aceasta situatie ! Proaspat uns sef de serviciu, prima grija a lui Macarie Mircea a fost sa elaboreze un “set de proceduri de lucru la scena” care la simpla citire, anulau practic toate atributiile de control si decizie ale regizorilor de scena, acestora ramanandu-le intacta numai raspunderea pentru spectacol, fara a mai avea insa parghiile necesare de coordonare si control. Fisa postului regizorului de scena era abolita in totalitate. Instiintez ca atare Consiliul de administratie si Consiliul artistic al TTB ca atat procedurile abuzive ale  lui Macarie cat si ineptia crearii unui serviciu de scena intr-un teatru care are practic o singura sala de spectacol si un studio, ma pun practic in imposibilitatea exercitarii atributiilor mele de regizor de scena asa cum reies din fisa postului. Situatia nu capata nici o rezolvare, protestez in continuare vehement, particip la montarea spectacolului “O scrisoare pierduta” din 24 octombrie dar refuz sa urc pe scena ( faceam si  figuratie, in rolul Popescu ). In loc sa-si motiveze toate masurile  abuzive, favoritismul evident fata de persoana d-nlui Macarie, lipsirea de sanse a altor angajati ai institutiei si toate inechitatatile produse de managementul sau defectuos, domnul Mc Ranin imi interzice accesul in institutie, fortand ca atare demisia mea pe care am conceput-o ca o nota de protest si am facut-o publica. Am invocat acolo printre altele,  flagranta discriminare prin tratament diferit aplicat angajatilor, precum si beneficiarul ei direct, Mircea Macarie. Cortina !

Aceasta este povestea. Doresc doar sa va mai spun ca, dupa plecarea mea, postul de regizor de scena S2  pentru care munca la 31 de productii, evenimente culturale si Crizantema de aur nu au prevalat,  a fost totusi scos la concurs, de aceasta data in beneficiul d-lui Alexandru Sandu, fiul doamnei Sandu, angajata a teatrului…. Tony Bulandra. Supun aprecierii dumneavoastra  situatia relatata si analizei daca, este normal ca in timpul starii de urgenta, o institutie bugetata de Consiliul Local al Mun.Targoviste, in speta Teatrul Tony Bulandra, sa organizeze concursuri pentru ocuparea unor posturi vacante ? Cata transparenta poate avea un concurs atata timp cat conducerea acestei institutii il organizeaza in circumstantele unei situatii de o exceptionala gravitate, pandemia covid 19 ? Sau poate tocmai aceasta nenorocire este binevenita pentru ocuparea a inca unui post cu dedicatie, in beneficiul evident al membrilor familiilor care taie si spanzura intr-o institutie ce ar fi trebuit sa deserveasca teatrul, si nu interese de familie ! Cum poti, repet, organiza un concurs atata timp cat participarea altor concurenti poate fi blocata de consemnarea lor la domiciliu in urma ordonantelor militare ? Daca nici acest fapt, nu dovedeste reaua credinta, favoritismul si discriminarea prin tratament diferit, practicate in permanenta de conducerea acestei institutii atunci inseamna ca si prevederile specifice in acest sens ale Art 5 din Codul Muncii Adnotat precum si ale OG 137/2000 sant virtualmente suspendate la Teatrul Municipal Tony Bulandra din Targoviste, indiferent de justificarile dumnealor ! Fisa publica a retribuirii posturilor de la Tony Bulandra  arata fara putinta de tagada, resorturile si motivatia celor care au transformat o institutie de cultura intr-o extrem de lucrativa afacere de familie – Sef serviciu scena, salariu lunar 6322 lei brutto, Regizor scena S1, salariu lunar 7391 lei brutto si ultimul, cu voia dumneavoastra, Regizor scena M3, salariu lunar 2977 lei, tot brutto. Iata de ce si pentru cine, intr-un evident” avant de sustinerea a activitatii teatrale”, Consiliul Local al Mun. Targoviste, aproba in ianuarie sau februarie 2019, infiintarea postului de Sef serviciu scena la TTB. Acestea sant faptele . In speranta unei judecati drepte si fara partinire a tuturor celor aratate, va rog sa primiti doamnelor si domnilor, expresia celei mai sincere consideratii.

Regizor de scena,

Radu Marin Ilicea

Facebook Comments

Be the first to comment

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

UA-109162589-1