POESIS n-a rămas ca o iubire pierdută… Am știut că, în ciuda alegerilor de viață ale fiecăruia din noi, nu ne vom lăsa! Așa că nu ne-am pus niciodată problema, nici eu, nici Marius, să desființăm trupa. Activitatea Poesis a fost numai suspendată, dar fiecare dintre noi, și eu, și Marius, am ținut muzica aproape. Eu nu m-am mai aflat pe scenă, ci doar am compus muzica, dar Marius Bătu este unul dintre cei mai populari interpreți ai genului acustic din România. El n-a mai plecat din țară pentru că, spune el, s-a convins că nu poate trăi departe de România. E constănțean ca și mine, atras de mirajul mării, dar e și un machidon romantic și sensibil, dintr-o familie veche, de aromâni din Cogealac (neamurile sale și muzica lor arhaică, pe care el a cunoscut-o de mic, au fost descoperite și aduse pe scenă, la București, de Grigore Lese și au făcut, am înțeles, mare succes). Așa că Marius a rămas aici (de fapt, s-a mutat de la Constanța la București, încă dinainte de a pleca eu în Canada) și a continuat să rămână un reper important al scenei, colaborând cu o listă lungă de nume din muzică folk și rock (Pasărea Colibri, Ducu Bertzi, Holograf). Între timp, piesele noastre s-au dat pe posturile de radio, Marius le-a mai cântat în concertele lui, așa se face că lumea nu ne-a uitat. Amândoi am rămas credincioși mărcii Poesis și spiritului trupei și n-am acceptat să continuăm proiectul unul fără celălalt.
Leave a Reply