Azi, în cuvântul său, Înaltpreasfinția Sa a aprofundat semnificația pericopei evanghelice a duminicii, referitoare la vindecarea a doi orbi și a unui mut, arătând că minunile reprezintă acele fapte pe care Fiul lui Dumnezeu le săvârșește în cadrul procesului continuu de restaurare a omului în starea sa cea dintâi, de reînnoire și de repunere a sa în drepturi, fiindcă, după căderea în păcat, el nu mai are forța și puterea de a se vindeca.
“Astfel, Mântuitorul a săvârșit acele vindecări ca expresie a iubirii Sale milostive, pentru ca omul să nu mai fie orb, ci să vadă frumusețea lui Dumnezeu, a lumii și a aproapelui, precum și să nu mai fie mut, ci să povestească mereu cât bine i-a făcut lui Domnul.
Urmând acestei pilde și noi avem datoria să facem totul pentru a alina suferințele și necazurile aproapelui, fiindu-i alături în încercări, pentru că niciodată nu trebuie să fim indiferenți față de cei aflați în suferință și în necazuri.
Asemenea fariseilor din trecut care criticau tot ceea ce Domnul făcea, toți cârtitorii și calomniatorii vremurilor noastre, mai cu seamă cei ce se folosesc de rețelele de socializare, își manifestă hidoșenia și vitriolica lor răutate pentru că să lovească, să inventeze și să rănească, și ies din logica lui Dumnezeu, a iubirii de aproapele și a bunului simț” spunea azi Înaltpreasfinția Sa.
Concluzia: o clipă de sinceritate nu ar trebui să le lipsească multora!
Mulți sunt orbi la frumusețea și simplitatea desăvârșită a lumii, aducând numai urâțenie din interiorul neluminat al sufletelor lor!
Alții ne inundă cu cuvinte neziditoare, fără sens și cu o teribilă inflație de neputință! Spațiul virtual a devenit numai locul de vaiete, de critică și de laudă, un auxiliu al neputinței și dezinteresului!
Crezând în valoarea absolută a propriilor vorbe, destui nu se pot elibera de complexul lui Midas, Regele Pessinusului, transformând însă, nu în aur ceea ce ating, ci în întuneric! De ce oare? Când lumea noastră ar putea fi atât de bună și de frumoasă! De ce oare, când sunt multe lucruri bune de făcut? De ce oare nu ar dori să se elibereze de acei demoni ai orbirii, muțeniei și surzeniei care-i fac insensibili la problemele reale ale aproapelui și la ceea ce contează cu adevărat? Probabil, pentru că întunericul este mai puternic în ei decât lumina! Probabil că așteaptă și ei eliberarea cu multă speranță, iar semnul așteptării pare a fi răul pe care-l fac neputând să se elibereze de el! Domnul Cel tare și puternic o poate face! Îi poate elibera, dar numai atunci când găsesc măcar o clipă de sinceritate!
Facebook Comments Box
Leave a Reply