AM TRECUT PRAGUL SPERANȚEI!
Clipă de clipă strălucește în noi și în întreg Universul lumina cea pururi neînserată a Bunului Dumnezeu, Cel ce este prezent întotdeauna în mod puternic și discret în creația Sa. Plin de încercări sau oarecum lejer, cu provocări sau cu realizări, timpul este marele dar pe care Tatăl ceresc ni l-a făcut, dăruindu-ne nesfârșite oportunități de a-L întâlni în clipele vieții noastre, de a intra în comuniune cu El și de a ne bucura de prezența Lui. Din această perspectivă nu există timp pierdut, zilele rele sau ceva în van, ci totul este dar și cale, scară și posibilitate de a înainta pe drumul vieții.
Am încheiat un an cu multe provocări, un an în care am aprofundat speranța și încrederea în Dumnezeu, în care am învățat încă o dată că trebuie să faci totul pentru a-ți împlini vocația, responsabilitățile cotidiene și ceea ce ți-ai propus, iar de aici încolo apare mereu surprinzătoare lucrarea Lui, a Celui ce pe toate spre bine le împlinește.
Am învățat în acest an ce s-a stins ca o lumânare adusă ofrandă Creatorului, că cel mai mult contează să știi să fii lumină pentru cei din jur, să-i încălzești cu iubire și apreciere, să te bucuri de cei ce te iubesc și să iubești și mai cu putere pe cei ce nu pot ei înșiși mai mult!
Am văzut că ceea ce contează cu adevărat este să fii alături de semenii tăi și să te bucuri de cei ce-ți sunt alături. Am înțeles că niciodată nu putem face nimic unii fără alții, că împreună reflectăm chipul milostiv și iubitor al lui Dumnezeu, iar singuri nu reușim să luminăm nici măcar întunericul din noi. Adevărata putere de a merge înainte, de mai bine pentru toți este solidaritatea și comuniunea, iubirea, îngăduința și încrederea. Toate acestea sunt remedii la criza morală, economică, sanitară și de orice alt fel a lumii noastre. Pe toate le putem birui, cu credință și cu dragoste, mizând, iar și iar pe aproapele nostru, oportunitatea imediată și mereu binecuvântată de a merge mai departe în adâncul existenței și al istoriei noastre.
Anul 2021 a fost dificil, încercat de neîncredere și dezbinare, de pandemie și pentru mulți de lipsuri și nevoi, un an care, deși a plecat, ne cere să învățăm din greșelile trecutului, să redescoperim bucuriile simple ale vieții, valorile fundamentale ale neamului nostru românesc și creștin, să punem credința pe primul plan și apoi toate celelalte vor veni de la sine!
Ca Vicar Eparhial al Arhiepiscopiei Târgoviștei am susținut, coordonat și încheiat, cu ajutorul colegilor mei, toate proiectele ce ne-au fost încredințate de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Nifon. Și mărturisesc faptul că Ierarhul Nifon este cea mai importantă personalitate a vieții noastre publice locale și nu numai. Este un adevărat brand al județului, orașului și țării noastre și profit de ocazie să-i mulțumesc pentru toate și să-mi mărturisesc bucuria de a sluji Biserica sub omoforul Înaltpreasfinției Sale.
Ca Președinte al filialei județene de Cruce Roșie, am sprijinit implicarea cât mai profundă și mai intensă în sprijinirea acelor nevoi concrete și urgente din cadrul comunității noastre locale, dar și a derulării tuturor proiectelor asumate.
Ca Președinte al Asociației Centrul Socio-Cultural Communio, am promovat solidaritatea intracomunitară, sprijinind numeroase persoane aflate în dificultate, sub urgențe medicale teribile.
Cadru didactic fiind la Facultatea de Științe Economice a Universității Valahia din Târgoviște am avut întotdeauna ca obiectiv principal să-mi îndrum studenții pentru o cât mai adecvată înțelegere a realității economice contemporane, astfel ca la finalul studiilor să se integreze rapid și cu succes pe piața muncii.
Am încheiat un an, una din oportunitățile concrete de a aprofunda Viața, umanitatea și vocația noastră, astfel încât avem datoria de a învăța din lecțiile istoriei, de a evita cât se poate de mult răul și a face cu maximă disponibilitate binele.
Comunitatea noastră locală are nevoie de coeziune, de solidaritate, de conlucrare și cooperare, de mai multă disponibilitate, de încredere și mai presus de toate de respect față de valorile istoriei sale și de instituțiile și oamenii lumii de astăzi.
Fiecare dintre noi trebuie să privească în adâncul sufletului nostru și să lase să crească ceea ce este frumos, bun și luminos, pentru a vindeca tot ceea ce ne reține din a deveni ceea ce putem fi!
Sunt deosebit de recunoscător pentru toate Părintelui Mitropolit Nifon, colegilor mei, dar și tuturor prietenilor și cunoscuților care au contribuit la împlinirea tuturor responsabilităților și a vocației mele.
Tuturor, vă mulțumesc cu deosebită recunoștință și vă asigur de prețuirea mea.
Să ne dăruiască Bunul Dumnezeu, tuturor, un an nou binecuvântat!
Pr. Ionuț Ghibanu – Vicar Eparhial Arhiepiscopia Târgoviștei
Leave a Reply